Se încarcă
Art. 6 alin. 1 lit. f GDPR. Dacă prelucrezi date pe interes legitim, trebuie să poți arăta că ai cântărit. Aici e cântărirea, pe categorii — nu una singură, fiindcă expunerea publică a unui ministru și a unui administrator de firmă nu e același lucru.
Litera (e) — sarcină de interes public — cere, prin art. 6 alin. 3, ca acea sarcină să fie stabilită prin lege. Operatorul e persoană fizică, nu e învestit cu autoritate publică, iar Legea 544/2001 și Legea 52/2003 creează obligații pentru instituții, nu o sarcină pentru cine le republică. Deci temeiul e litera (f), cu tot ce vine cu ea — inclusiv dreptul tău de a te opune.
Parlamentari, miniștri, primari, președinți de consilii județene, europarlamentari.
Nume, funcție, mandat, partid, voturi nominale, inițiative, prezență, declarații de avere și interese, apartenența la comisii. Sursa: cdep.ro, senat.ro, gov.ro, europarl.europa.eu, AEP.
Informarea publicului despre exercitarea puterii publice și controlul democratic asupra ei. Recunoscut expres de considerentul 47 GDPR — persoana vizată se poate aștepta în mod rezonabil la această prelucrare — și protejat de art. 11 din Carta drepturilor fundamentale.
Faptele nu pot fi comunicate fără să identifice persoana: „un deputat a votat împotrivă” nu servește niciunui control democratic. Identificarea este informația. Nu există mijloc mai puțin intruziv care să atingă același scop.
Concluzie: interesul legitim prevalează. Echilibrare confortabilă.
Aceeași natură ca scenariul 1, dar echilibrare mai puțin confortabilă, și merită spus: un consilier local dintr-o comună are o vizibilitate publică incomparabil mai mică decât un ministru, deși a candidat tot pe o listă de partid.
Nume, localitate, partid, mandat. Sursa: procese-verbale AEP.
Nimic dincolo de rezultatul electoral. Fără avere, fără interese, fără corelații cu firme.
Prelucrarea rămâne proporțională tocmai pentru că e minimă — reproduce rezultatul unei alegeri publice, atât. Dacă în viitor se adaugă date suplimentare despre această categorie (voturi în consiliu, indemnizații, interese), acest test trebuie refăcut, nu extins prin analogie.
Categoria cea mai expusă și cea care a impus o schimbare de cod. Aceste persoane nu sunt demnitari. Sunt cetățeni privați care apar într-un registru public pentru că reprezintă legal o firmă. Faptul că o dată e publică nu înseamnă că orice reutilizare a ei e legitimă: agregarea creează un profil pe care registrul-sursă nu îl oferă.
Nume și calitate (administrator/reprezentant), firmele reprezentate, sumele încasate de acele firme din bani publici.
CNP, dată de naștere, adresă, date de contact. Lichidatorii din procedurile de insolvență sunt excluși la ingest — calitatea lor nu spune nimic despre firmă.
Singurul lucru care mută persoana din „cetățean oarecare” în sfera interesului public e legătura cu banul public. Prin urmare, din 8 septembrie 2026, pagina unei persoane nu se generează deloc dacă niciuna dintre firmele ei nu a încasat bani publici. Fără această legătură, interesul legitim nu prevalează, iar prelucrarea n-are ce căuta într-o pagină publică.
Când legătura există, afișăm toate firmele persoanei, inclusiv cele fără contracte: altfel pagina ar sugera fals că toate firmele ei au încasat bani publici.
Până pe 9 septembrie 2026, gruparea se făcea pe nume exact: două persoane cu același nume apăreau ca una singură. Era o problemă de exactitate (art. 5 alin. 1 lit. d), nu doar de interfață, iar avertismentul afișat n-o remedia.
Registrul ONRC publică data nașterii în dreptul a ~99% dintre administratori. Ingestul o citește, calculează din ea o amprentă și nu o stochează; pagina grupează firmele pe amprentă, deci arată câte persoane distincte poartă numele. Data nașterii nu se afișează nicăieri și nu intră în export. Cantitatea de date personale publicate scade, fiindcă pragul „legătură cu banul public” se aplică acum per persoană, nu pe tot numele.
Rămâne nedeosebit ~1% din rânduri, acolo unde registrul nu dă data. Grupul lor e marcat explicit în pagină, iar sesizările pe omonimie se tratează în continuare cu prioritate.
Nu adaugă date noi despre persoane: juxtapune două fapte oficiale deja prelucrate — o firmă declarată de un ales în propria declarație de interese și contractele publice ale acelei firme.
Legătura pornește întotdeauna de la declarația proprie a alesului, niciodată de la o presupunere despre cine pe cine cunoaște; potrivirea firmei se face doar când e unică (două firme cu același nume normalizat ⇒ nu potrivim); interfața afișează ambele documente și nu formulează concluzii. Cifra e prezentată ca fapt, cu mențiunea explicită că nu e un verdict.
Legitim, dar e funcționalitatea cu cea mai mare probabilitate de sesizare. Orice plângere pe această zonă se documentează individual.
Interesul legitim aduce cu el dreptul tău de a te opune. Procedura, pas cu pas:
Restul informării e în Confidențialitate; ce garantăm și ce nu, în Termeni și condiții.